Regio - Programul Operaţional RegionalUniunea EuropeanăGuvernul RomânieiMinisterul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiFundatia BegaInstrumente Structurale 2007-2013
ro | en
slide 9 slide 7 slide 8
== header border ==

Atracţii Turistice

Curs valutar BNR

joi, 14 martie 2013
CAD CAD3,31 Lei
EUR EUR4,40 Lei
GBP GBP5,08 Lei
JPY JPY3,53 Lei
USD USD3,40 Lei

Sondaj

Consideraţi că Orăştie merită să fie capitala culturală a judeţului Hunedoara?


Informaţii utile

Primărie 0254 241 019
0254 241 513
0254 241 513
Pompieri 0254 241 212
Protecţie civilă 0730 601 872
Poliţie 0254 241 423
0254 241 096
Jandarmi 0254 242 294
0254 241 990
Poliţia Comunitară 0254 247 409
Spitalul Municipal 0254 242 950
0254 242 951
Situaţii de urgenţă 112

Trafic

159388 vizite şi 70454 vizitatori unici
1 vizitator(i) online acum

Istorie şi legende

Istorie şi legende

Actualizat: joi, 14 iunie 2012 20:47

O istorie belicoasă.
      La începutul secolului al XV-lea, o oaste turcească jefuieşte şi arde cetatea, ducând în robie mii de localnici şi obligând Scaunul Orăştiei la plata unui bir. O nouă distrugere are loc sub atacul armatei turceşti conduse de Murad al II‑lea, susţinut în atacarea Scaunelor Săseşti de armata munteană a lui Vlad Dracul.  Ladislau Olah, judele regal al Orăştiei, ia parte la răscoala saşilor din Transilvania împotriva regelui Matei Corvin, pierzându‑şi viaţa în timpul represaliilor. Spre jumătatea secolului al XV-lea, Transilvania este în plină invazie turcească, Orăştia fiind iar prădată şi incendiată. Matei Corvin aprobă alegerea liberă a judelui regal de către saşi, maghiari şi valahi ai comunităţii Orăştie. Alegerea judelui precede noile conflicte cu armatele turceşti conduse de Ali şi Skender Mihaloğlu şi însoţite de oşteni din Ţara Românească, sub conducerea lui Basarab al IV‑lea. Armata transilvăneană condusă de voievodul Ştefan Báthory reuneşte munteni, saşi, şvabi, maghiari, sârbi, din Timişoara, Sibiu, Serbia, Țara Românească, Alba-Iulia – cel mult 25000 oameni se înfruntă cu efectivele de 34000 de călăreţi în bătălia de pe Câmpia Pâinii. Mari strategi militari şi efectivele lor se alătură armatei transilvănene: comitele de Timiş Paul Chinezul, despotul sârb Vuk Grgurević, viitorul voievod al Transilvaniei Bartolomeu Dragfi şi alţii. Armatele turceşti sunt înfrânte cu mari pierderi, aliaţii lor munteni fiind complet nimiciţi. În memoria victoriei asupra turcilor, Ştefan Báthory ridică o capelă lângă actuala comună Aurel Vlaicu.
      În 1563 se tipăreşte Palia, prima traducere românească a celor două cărţi de început ale Vechiului Testament, la una dintre primele tipografii româneşti. Începutul secolului al XVII-lea cunoaşte mari distrugeri – jefuit de două ori de către Giorgio Basta, administratorul Transilvaniei, dărâmat de un cutremur puternic în 1604, cu populaţia decimată de foamete, oraşul este în mare parte distrus. Judele Marin Nagy cere Universităţii Saşilor din Sibiu (autoritatea ce îngloba cele Şapte Scaune Săseşti) reducerea taxelor, descriind starea deplorabilă a locuitorilor ce au supravieţuit dezastrelor.
      Cu greu reconstruită, Orăştia este prădată şi incendiată într‑un nou conflict cu armatele turceşti în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. În 1663 este înfiinţat colegiul reformat de către Mihai Apafi. Cea mai mare colecţie de carte şi manuscris din Transilvania (550 de titluri) este lăsată prin testament Colegiului Reformat din Orăştie de către Mihail Halici, primul său rector.
În secolul al XVIII-lea, populaţia este majoritar română, conducerea Orăştiei este împărţită de saşi şi maghiari. Tot acum se înfiinţează prima şcoală primară românească, dar noua înflorire a comunităţii este întreruptă de epidemia de ciumă din 1738, care reduce populaţia simţitor şi impune noi valuri de colonişti din Austria superioară. Locuitorii români cer respectarea cultului ortodox împotriva unirii religioase impuse.
      Secolul al XIX-lea este marcat de un incendiu de proporţii în care ard 127 de case şi turnul bisericii neunite, un cutremur care provoacă, 10 ani mai târziu, prăbuşirea turnului Bisericii Reformate. Pe de altă parte, este o perioadă ferice pentru comunitatea românească care extinde cu un etaj şcoala existentă, unde predă spre sfârşitul secolului Elie Miron Cristea, viitorul patriarh al României. Din 1848, limba română este recunoscută printre cele trei limbi oficiale. În 1853, Orăştia devine circumscripţie a uneia din cele 10 prefecturi teritoriale ale Marelui Principat al Transilvaniei.
      În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, consilierul personal al împăratului Franz Josef evaluează starea oraşului şi a împrejurimilor, sfătuind pentru acordarea de drepturi şi românilor majoritari. Se înfiinţează „Casina Româna”, o organizaţie a intelectualilor bazată pe modelul Junimii, ASTRA (Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român), o bancă săsească, una maghiară şi una românească, tipografii, fabrici de cărămidă, sticlă, spirt dar şi prima sinagogă, drept recunoaştere a comunităţii evreieşti, în 1867.
Anul 1900 aduce iluminatul electric stradal, un nou plan urbanistic ale cărui efecte sunt vizibile şi astăzi, un acord între saşi, maghiari şi români care să asigure statut egal pentru cele trei limbi. La 4 august  1912, Aurel Vlaicu zboară pe ruta Orăștie–Binținți–Orăștie (decolează și aterizează pe Dealul Mic). Orăştia este prezentă prin personalităţile sale locale în mai toate evenimentele timpului – Revoluţia de la 1848, Războiul pentru Independenţă 1877‑1878, dar şi în mişcările culturale sau sociale îndreptate împotriva maghiarizării forţate a românilor din această zonă. Se ridică personalităţi de prestigiu din cadrul oraşului, precum Nicolae Roman, inculpat în procesul Memorandumului, avocatul său Silviu Moldovan şi oamenii politici Ioan Mihu, Aurel Vlad şi Ioan Moţa, cu mari merite în istoria mişcării naţionale româneşti. Aurel Vlad este membru în Parlamentul României şi joacă un rol deosebit în Marea Unire de la 1918, fiind ales membru al Consiliului Dirigent în urma Marii Adunări Naţionale de la Alba‑Iulia din 1 decembrie 1918. Perioada următoare este una de continuă dezvoltare economică şi spirituală, localitatea Orăştie fiind ridicată în anul 1995 la rangul de municipiu şi, ca recunoaşterea a meritelor sale istorice, culturale şi spirituale, în 2002 Orăştia primeşte „Diploma Consiliului Europei”.
      Orăştia joacă un rol important şi în istoria modernă, prin contribuţia personalităţilor sale la evenimente cum ar fi Marea Unire de la 1918 prin Aurel Vlad şi Ioan Moţa, la dezvoltarea aeronauticii prin Aurel Vlaicu, Nicolae Văideanu, Jean Bărboi şi Cornel Masticiu, a muzicii prin Andor Kovách, András Szöllösy, a literaturii prin Albert Amlacher, Otto Piringer, Dominic Stanca, a ştiinţelor prin Iosif Mallasz, Zalányi Béla, Elizabeth Roboz Einstein, Zeno Draia, Tankó Béla. În 1995 Orăştia este ridicată la rangul de municipiu.
      Orăştia este vizitată de‑a lungul timpului de împăraţii Imperiului Austro‑Ungar, Carol Robert de Anjou şi Franz Josef I, de regii şi reginele României, regina Maria, regina Elisabeta a Greciei, principesele Elena şi Ileana, principele Nicolae, regele Carol al II‑lea şi regele Mihai, dar şi alte personalităţi ce au modelat istoria locală şi nu numai, cum ar fi Nicolae Iorga, primul ministru al României, Avram Iancu, revoluționar român pașoptist, Ioan Zápolya, voievodul Transilvaniei, Vasile Ursu Nicola (Horea) şi Ion Oargă (Cloşca), conducătorii răscoalei ţărăneşti de la 1784, Andrei Şaguna, mitropolitul bisericii ortodoxe din Transilvania, Elie Miron Cristea, patriarhul României, Iuliu Maniu, primul ministru al României.